“În fiecare om există un gol în formă de Dumnezeu pe care doar El îl poate umple!” - Blaise Pascal (1623-1662)

Programe tineret

 

PROGRAM 1
                
DETECTIV PE URMELE LUI ISUS

Introducere

Există un mare adevăr, acela că oricine şi-a luat timp ca să se apropie de Dumnezeu, nu rămâne acelaşi. Unii s-au apropiat cu sinceritate, respect şi dragoste şi au căpătat mântuirea. Dar alţii s-au apropiat fără respect, ba chiar cu intenţii ascunse: să-L spioneze, să caute ceva de care să-l acuze, dar şi în acest caz, adesea, s-au petrecut lucruri foarte interesante. Mulţi necredincioşi şi împotrivitori au descoperit în Isus Hristos, nu doar un om nevinovat, ci chiar un Mântuitor de care aveau nevoie. Atei care s-au aplecat asupra Bibliei doar ca să caute argumente pentru necredinţă, au ajuns să spună ca şi marele scriitor Charles Dickens: "Biblia este cea mai bună carte care a fost sau va fi cunoscută în lume." Saul din Tars a fost un mare prigonitor al creştinilor, şi totuşi el a devenit un apostol de frunte.

PROGRAMUL NOSTRU  se numeşte „Detectiv pe urmele lui Isus” şi are în centru un asemenea personaj care şi-a făcut timp să se apropie de Domnul Hristos, dar nu cu sinceritate şi credinţă, ci cu rea voinţă şi interese materiale, fiind angajat de farisei să găsească ceva de care să-L poată acuza.

Subiectul nu este doar imaginar, ci este unul foarte plauzibil, deoarece iată ce scrie în Matei 12,14, după ce Domnul l-a vindecat pe omul cu mâna uscată: „Fariserii au ieşit afară şi s-au sfătuit cum să omoare pe Isus”.  Iar la Ioan 5,16 scrie:  Din pricina aceasta, (pentru că se făcea pe Sine Fiul lui Dumnezeu, şi călca Sabatul)  iudeii au început să urmărească pe Isus şi căutau să-L omoare.”

Fiecare din noi suntem chemaţi să ne apropiem de Dumnezeu astăzi, şi, fie că suntem credincioşi, fie că suntem împotrivitori în vreun aspect al credinţei, să plecăm  de aici cu bucuria că L-am întâlnit pe Isus şi ne-am închinat Lui cu toată inima.
1.Intalnirea fariseilor
F1: Niciodată nu mi-au plăcut extremiştii… totdeauna vor să pară mai sfinţi decât alţii. Parcă doar El ştie totul, înţelege totul… şi are aşa un aer de… martir. Când te gândeşti că e un biet fiu de tâmplar… şi-a venit să ne dea dea lecţii… nouă… cu atâţia ani de zile de credinţă!... Auzi, să ne facă morminte văruite!... Să spună El că strecurăm ţânţarul şi înghiţim cămila?!...
 F2: Noi, fariseii, facem tot ce ni se cere. Mergem la biserică, platim zecimea, ba eu însumi am dat banii pentru poarta de la intrare, pe care toţi o admiră şi mă pomenesc. E adevărat că am şi eu viaţa mea personală cu micile ei plăceri. Că nu-mi petrec vremea numai cu rugăciunea… dar astăzi cine mai are timp?  Iar Biblia o cunoscu de copil… îmi fac studiul biblic, şi mai citesc câteodată când trebuie să predic.
F1: Mă uit la acest Isus şi la naivii ăia ce umblă după El… Ar putea face ceva mai productiv… că nici Dumnezeu nu-ţi dă dacă nu dai din mâini!

Friseii: Uite că vine şi omul nostru!
Detectivul: La dispoziţia voastra, domnilor!
F1: Ascultă, ştii de ce te-am chemat? Vedem in tine un mare potenţial; tu trebuie sa ajungi mai sus, să urci pe scara ierarhica a societatii asa ca noi!
F2: Uite pentru ce te-am chemat, nu vrem sa pierdem timpul pentru ca situatia este foarte urgenta. Vrem sa urmaresti pe cineva si sa-L gasesti vinovat. Mergi pe urmele Lui si investigheaza cea ce face, si sigur Il vei gasi vinovat de încălcarea Legii lui Moise sau de altceva....
F1: S-a născut in Betleem, e fiul unui tâmplar din Nazaret. Nu e prea şcolit, ci e doar unul în plus care crede ca poate schimba lumea. Dar spune că este Fiul lui Dumnezeu, ca are putere să ierte pacatele, este un... unul în plus şi duce lumea pe căi greşite... şi calcă Sfanta Lege primită de la părinţii noştri.
F2: Noi suntem deja pregatiti pentru a face faţă ereziilor Lui, dar totusi vrem să mai cauţi şi tu argumente, ne înţelegi, da?
F1: Acum o sa-ţi dăm o listă cu persoane pe care să le investighezi. Primul pe lista e coleg de-al nostru, poate ai auzit de el, se numeste Nicodim. Apoi îi iei la rând pe toţi! Mergi şi află ceea ce ţi-am cerut si dupa ce vei termina,  avem pentru tine o rasplata pe masura efortului facut.
D: Gata, am înţeles, şi o sa fac întocmai cum mi-aţi cerut, si n-o să vă dezamăgesc!
F2: Totuşi, fii discret, că nu vrem să se afle că ne ocupăm cu astfel de lucruri, ştii tu, oamenii sunt suspicioşi...
F1: Încă ceva, ai grijă cu poporul, că unii sunt de partea Lui!...  Nu toţi, dar pe câţiva i-a înşelat şi le-a spălat creierul,  şi merg dupa El...
D: Stati voi linistiti, că am cunoscut eu mulţi eroi ca acesta, care vrea să scape lumea de „păcat”. O să ţinem legătura, şi curând o să ne vedem!

2.Intalnirea cu Nicodim:
Detectivul: Ooooo, invatatorul Nicodim! Am onoarea sa dau mana cu Marele Invatator Nicodim !!
Nicodim: O zi buna călătorule! e va duce pe aici?
D: Am treburi de facut. Lucruri importante pentru viata mea. Am prins o ocazie si nu vreau sa o pierd. Cum merg lucrurile pentru dumneavoastra? Ce mai faceti?
Aaaaaaaa ....un lucru! Am observat ca in ultimul timp nu mai participati la „intalnirile” noastre. S-a intamplat ceva?
N: Ce mi s-a intamplat?.. pot sa spun ca mi s-au schimbat prioritatile in viata.
D: Si cum asa? Cum asa frate Nicodim? Tu, om de baza, cu atatea asteptari de la tine, ai indoieli?
N: Mai bine zis unele neclaritati. Tocmai am invatat ce inseamna sa traiesti cu adevarat, ce insemna ca viata sa aibe sens si satisfactie.
D: Deci vrei sa-mi spui ca ai primit invataturi straine, urmezi vreun învăţător  eretic, in contra cu traditia lasata de Moise?
N: Nu omule...nimic nou, doar acum pot intelge lucrurile pe care de atata ori l-am predicat, într-o altă lumină! Hai sa-ti povestesc ce sa intamplat in viata mea:
Imi amintes ca era o zi  calduroasa, si in mine se zbatea doar o singura dorinta, aceea de a merge  sa-L intalnesc pe Isus. Am dat ascultare aceslui indemn si am plecat pe furis spre El. Stiam unde se afla, L-am urmarit atatea seri. Am urcat pe dealul adormit al Ierusalimului si L-am gasit. Cand am ajuns la El, parea ca ma asteapta, nu a fost deloc surprins sa ma vada.
Am pus in evidenţă darurile, calitatile Sale pe care le auzisem despre El, vrand sa stiu daca este intr´adevar Mesia, dar El nu a reactionat... si incepu sa-mi spuna ca eu,  Nicodim, nu de cunostinte teoretice am nevoie, ci de renastere spiritualã, nu trebuie sã-ti satisfaci curiozitatea, ci sã ai o inimã nouã, adică...  sa  ma nasc din nou. Eu, om cu atata cunostinta si experineta in Scripturi sa mi se ceara asa lucru... aproape ca nu-l intelegeam...
Simţeam o mare lipsã de viatã spiritualã, cã într-o mare mãsurã eram stãpânit de egoism, si de ambitii vremelnice. Nãdãjduisem dupã o stare mai bunã a lucrurilor dupa ce va veni Mesia.
Dar eu fiind nascut israelit, socoteam ca sigur am un loc în Împãrãtia lui Dumnezeu. Si credeam ca nu am nevoie de schimbare, de aceea am fost tare surprins de cuvintele Invatatorului, spunandu-mi ca daca nu-mi voi schimba viata nu voi fi cu nici un chip mantuit.
D: Ştii ceva? Eu nu inteleg ce rău face acest om, de este căutat cu atâta ură...., dar, în fine,  nu asta e problema mea...
N: Omule, viata Lui e curată ca lacrima, mai mult, El  poate schimba viaţa noastră, ceea ce, din păcate,  mulţi nu doresc...
D: Nu mai inteleg nimic, dar...  lasă, văd că de mare ajutor nu-mi eşti. Mai am să mă întâlnesc cu cineva, si poate  o sa raspunda la intrebarile mele,  nu sa ma faca sa-mi pun si mai multe întrebări. Tu nu cumva vrei sa ma faci si pe mine, ucenic de-al Lui? Ai vrea tu!...
N: Te asigur ca atunci cand te vei intalni cu Isus viata ta va lua alta intorsatura!...
D: Da, da... mai vedem noi, si tine minte un lucru: eu nu am ce sa dicut cu infractorii si cu cei ce deranjeaza ordinea publica..

3.Întâlnirea cu Maria Magadalena
Detectivul: Ia sa vad, urmatorul!...o femeie, dar cine are incredere in femei? Asta nu conteaza, eu am de facut un serviciuuuu, profesional. Numele de Maria mie imi suna de undeva, dar o sa ma interesez. (se plimba putin)
D: Tu esti, Maria?
Maria: Da domnule.
D: Dar stai puţin, eu te cunosc, erai nelipsită de la mesele si ospeţele noastre. Ti s-a simţit lipsa dintre noi in ultimul timp. Trebuie să fie o greşeală, ce poti sa-mi spui spui tu? Dar nu cred ca merita sa te intreb de........
M: (Il intrerupe...) ...de Isus, de Isus nu?! De El vrei sa ma intrebi. Ti-as putea vorbi ore in sir despre El,  si ce-a facut in viata mea. (cu multa bucurie)  Euuuu..., eu am auzit de multe ori vorbindu-se despre El, in batjocură si nu numai. Radeam de El si-L consideram un pierdut si un neimplinit ce cauta compasiunea celor mai slabi de inima. Intr-o zi, am fost inselata, prinsa intr-un act josnic, si aceia pe care-i consideram prietenii mei, m-au tradat si m-au dus sa ma judece, ca am pacatuit.....si era adevarat meritam sa mor. M-au dus in fata unui om sa ma judece, era chiar El, un om simplu, da, era chiar Isus. As fi preferat ma merg la inchisoare, sa fiu batjocorita de popor, dar sa nu-L vad pe ISUS, nu doream sa stie ca sunt asa...
D: Continua, hai spune o data ce sa intamplat!
M: Eram atat de speriata si sigura ca ma va condamna si mă va alunga din fata Lui, ca-mi va spue tot felul de cuvinte batjocoritoare, asa cum faceau si preotii. Dar... El scria....si tacea (rar), am crezut ca-si pregateste cuvintele de acuzatie, dar nu spunea nimic, nici nu ma privea macar...nu pot uita acele clipe....cat de greu treceau (cu durere). Doream sa dispar, sa nu exist sa nu ma fi nascut niciodata. Si dintr-o data a spus ceva, si glasul Lui era ca un tunet: „Cine dintre voi este fara pacat sa arunce primul cu piatra in ea”. Eu asteptam prima lovitura, si ma pregateam sa mor, dar nu-mi venea sa cred, nu ma durea nimic, nimeni nu ma lovise....ci toti unul cate unul plecau. Am ramas doar eu cu El, ma ridicat si in ochii Lui eu am privit iertare...am inteles ca viata mea din momentul acela va fi alta. Am primit iertare si am promis ca nu voi mai pacatui. (suspin...)
D: Nu pot sa cred...Ce anume scria El in nisip, cum de te-a aparat tocmai pe tine?
M: Mult as dori sa aflu cum de m-a salvat, dar un lucru stiu, ca trebuia sa mor, si acum trăiesc!
D: Nu se poate, acest Om este un inselator, nu are cum sa fie asa...
M: Ma vezi diferita, traiesc diferit, pentru ca El mi-a oferit iertarea de care atat de mult aveam nevoie...doar acum am inteles cu adevarat ce inseamna sa fiu fericita si implinita.
D: Ceea ce-mi spui tu femeie...este greu de crezut, dar lasa nu conteaza...acum te las ca nu-mi esti de nici un folos...
M: El este cu adevarat fiul lui Dumnezeu, este Mesia mult asteptat...(detectivul se inteparteaza)...(si ea ii repeta acest lucru...)
D – (îndepartandu-se un pic de Maria spuse): ”mda, femeie, ce sa zic? Daca ai ales sa traiesti asa, fara  nici un bairam…treaba ta! tu pierzi!… Apropo de pierderi, imi pare rau de fratele tău, am auzit ca boala l-a cam invins… trist, foarte trist!
M - da omule, apropo de fratele meu si de pierderi… se pare ca tu ai pierdut momentul sa vezi ce a facut Isus pentru Lazar!
D – ce, la vindecat?
M – tu du-te si vorbeste cu Lazar, el iti va zice… nu e departe, s-a dus sa aduca apa…
D –): Eee, n-am eu timp de umblat aiurea, dealtfel nici nu-l am pe lista!...  (dar imediat s-a gandit) :   stai un pic, e-n favoarea mea- cat mai multe probe cu-atat mai mare succesul meu!

4.Întâlnirea cu  Lazăr    

(Îl vede pe Lazar şi zice cu sarcasm):
D - Uite  ce om zdaravan!  Cum se face, tu parca erai pe moarte?
L
– am si gustat moartea… dar Isus...
D – deci tu iL cunosti pe Isus?!
L – sigur, eram prieteni!
D – prieteni? Cum poate cineva sa fie prieten cu unul care se pretinde Fiul lui Dumnezeu?
L – de fapt suntem prieteni buni si nu doar pretinde aceasta, El chiar este Fiul lui Dumnezeu!
D– dar cum poti fi sigur de un astfel de lucru?
L – pai dupa ce am fost mort si am inviat, pot să spun că El este Dumnezeu!
D – deci tu nu glumesti, ai spus ca ai fost mort?
L – imi amintesc ca surorile mele sperau ca Isus sa treaca pe la noi si sa se roage pentru mine; dar n-a venit iar mie imi era tot mai rau, deveneam tot mai slab pana cand… nimic, intuneric.Urmatorul lucru pe care mi-l amintesc este ca am vazut o lumina si am auzit pe cineva care ma striga:
-       Lazare, iesi afara! Eram infasurat asa de bine ca abia puteam sa ma misc, dar m-am miscat!
Imi amintesc ca mergeam spre lumina, abia vedeam, si afară …ma astepta chiar Isus inconjurat de o multime de martori!  M-a strigat pe nume si eu am inviat!
D - hm, vrei sa spui ca Isus te-a inviat din morti dupa patru zile?
L – timpul si moartea ii sunt supuse lui Isus!
D – nuu… mai inteleg.
L – uite, eu nu am toate raspunsurile;  ceea ce am e o credinta neclintita,  asa se intampla cand primesti o noua sansa de a trai.
D – deci tu esti sigur?
L – Da, Isus este fiul lui Dumnezeu! Tu cauta, si-L vei gasi.

5.Întâlnirea cu Leprosul
D – “indepartandu-se de Lazar, spuse raspicat:”
Asta  chiar e culmea, sa invieze mortii, El ,un om! De data asta L-am prins; Moise, in Lege a spus ca doar Dumnezeu are puterea de a da viata! Si Isus se joaca de-a Dumnezeu.
Şi deodată aude o voce:
L – Shalom! … binecuvantat fie Isus!
D – Shalom!  dar tu, de ce lauzi pe Isus?
L – eu?   Cum să nu-L laud?  Îl laud din toată inima mea, pentru că dintr-un om aproape mort azi sunt sănătos şi trăiesc...
D – ce vrei sa spui, ce-a mai facut si pentru tine?
L – glasul si purtarea Lui mi-a schimbat pe deplin viata! Isus era diferit, iubea pe toata lumea!
D– lasa asta, toti iubim pe cei apropiati sau ne pasa cand sufera fratii.
L – auzi, ti-a pasat vreodata de… un lepros?
D – lepros? “ indepartandu-se intrigat raspunse” Stii?… Dumnezeu ne-a invatat prin Moise sa  ne ferim numaidecat de necurati, nu-mi permit sa calc cuvantul Domnului.
L – Isus de unii chiar s-a atins! Ascultă ce-ţi spun: Eram zece leprosi foarte inaintati in boala si am auzit ca Isus trecea prin tinutul in care eram; de departe am strigat si am cerut mila caci credeam ca ne poate schimba viata care ni se stingea.
D – tu, lepros !?  Si ce v-a zis?
L – si mie mi sa parut ciudat ce ne-a zis. El ne-a trimis sa  ne aratam preotilor   “ mai apasat”  si asta pentru că în legea lui Moise zice sa ne aratam preotilor cand sunt semne de vindecare dar am plecat toti, la drum.  De mult nu-mi mai privisem corpul( ..) nici macar bratele, curios am indraznit sa ma uit, macar sa stiu cum ma prezint preotilor; şi pielea imi era ca fata ta!  asa de fina ca a unui tinerel!  m-am uitat la ceilalti… si, si ei erau vindecati apoi ei au inceput sa fuga in toate partile… eu… eu nu mai puteam de fericire! Am fugit repede la Cel ce ma vindecase, dorind sa-i multumesc.. El S-a intristat ca nu s-au intors si ceilalti-        Atunci am inteles vorba aceia: “cine crede in Isus are viata dar cine nu crede, n-are viata”!  Crede chiar daca nu intelegi in totalitate…
D – “ indepartandu-se zise:”
Offf, de ce omul asta e asa de bucuros? Ceva nu e in ordine…


6.Întâlnirea cu Marta
D – Ia să mă uit pe listă... cine-o mai fi?...  Marta! A, Marta este soră cu Maria, deci, să mă întorc un pic din drum, trebuie să fie pe acasă... Sigur că este ocupată cu multe treburi dar... o să stea un pic de vorbă cu mine!...
       Hei, Marta!  Marta!  Eşti acasă?
M – Da, poftim, intră în casă!  Când am auzit numele meu, am crezut că mă strigă Isus... Ştii că vocea ta seamănă un pic cu vocea Lui...
D – Chiar despre Isus voiam să te întreb... A fost pe aici?
M – Da, sigur ca da, noi eram prieteni cu El: Eu, soră-mea Maria şi Lazăr. Uite să-ţi spun: prima dată când a fost la noi, eram aşa de emoţionată şi voiam ca să fie totul minunat, să se simtă bine la noi... De aceea alergam în toate părţile să pregătesc mâncare, chiar îmi făcusem o listă destul de lungă de bucate, şi parcă nu-mi mai ajungea timpul... Când, deodată, Isus a venit şi L-am condus în sufragerie... L-am rugat să mă aştepte puţin cu masa, că nu sunt gata... Pe urmă am plecat la bucătărie ...            La un moment dat m-am întrebat de ce soră-mea nu mai vine odată să mă ajute,  că singură nu puteam face faţă... Trebuia să mănânce 4 persoane!
                   Am strigat-o pe Maria, dar nici un răspuns! Am mai strigat-o o dată, şi... nimic!  M-am dus să văd unde este şi ce face... Şi ce crezi?
D – Era cu Isus!
M – Da!  Se aşezase jos, ca şi cum nu mai era nici o treabă de făcut şi isus povestea şi povestea... Eu eram un pic enervată şi, ca să nu spun direct, m-am adresat lui Isus şi am zis: „Doamne, zi-i lui soră-mea să mă ajute!”  Dar El, în loc să-i spună, mi-a zis mie cu un ton de bunătate: „Marto, Marto, pentru multe lucruri de frămânţi tu! Maria şi-a ales partea cea bună care nu i se va lua!”
D – Ce parte bună? Tu ai înţeles ceva?
M – Da, tocmai aici este cheia! Am înţeles că trebuie să trăiesc altfel! Am înţeles că frământările noastre nu au nici un rost. E clar că trebuie să ne îngrijim pentru multe lucruri din cele trecătoare, dar cel mai important este ca pe primul loc să fie rugăciunea şi Cuvântul lui Dumnezeu.
D – Se pare că Isus a fost un om bun, dar un om tare credincios...


7.Întâlnirea cu Zacheu
D - Ierihonul este o cetate minunata! Nu ma mira ca este cea mai importanta cetate dupa Ierusalim. Iti multumesc Zacheu pentru ca ti-ai luat timp sa vorbesti cu mine. Stiu ca esti ocupat mai ales in aceasta perioada a anului, cand atatia calatori se indreapta spre Ierusalim pentru a sarbatori Pastele
Z - Stai linistit prietene, abia am terminat de mancat!
D - Dar te vad atat de fericit! Banuiesc ca afacerile iti merg  struna! Mi s-a spus despre tine ca esti un om de succes!
Z - Da, sa stii ca astazi chiar am inteles cu adevarat ce inseamna succesul! Niciodata nu am mai simtit ceea cea simt acum! Azi viata mea a luat o noua directie.
 D - De ce, ti-ai deschis o noua afacere? Te-ai reprofilat? Din cate stiu eu, meseria de vames e destul de banoasa!
Z - Da , cred ca as putea spune ca m-am reprofilat... Am demisionat din functia de director general al vamii. Cred ca de acum ma voi ocupa cu altceva... Iti place pescuitul???
D - Ce legatura are asta cu... Nu!!! Sa nu-mi spui ca ai devenit adept al asa numitilor “pescari de oameni”?! Nu la asta te-ai referit, nu?
Z -  Ba da prietenul meu, ai inteles bine. Astazi l-am cunoscut pe Marele Pescar. Astazi a mancat in casa mea. A venit la mine! Nimeni nu a intrat in casa mea fara sa aiba vreun interes.  Stii, eu nu sunt prea bine privit de popor, si pe buna dreptate...Oamenii ma dispretuiesc pentru ceea ce sunt...un vames corupt care traieste pe spatele oamenilor simpli. Tot ce am nu imi apartine. Nu sunt decat un nenorocit! Aveam atata nevoie sa fiu acceptat de cineva... Vezi tu, banii si palatele nu-ti pot oferi fericirea adevarata. Cand am auzit pentru prima data de Isus, undeva in inima mea am simtit ca El ar putea sa ma ajute. Si totusi nu a fost usor sa iau decizia de a-L intalni, de a vorbi cu El... M-am lovit de piedici uriase...Prejudecatile poporului m-au facut sa fiu precaut... Multi il considerau un demonizat si un pacatos...
D -  ( Oftat) Pot sa fiu sincer cu tine? Nu stiu ce sa mai cred. Nu stiu ce se intampla cu mine.  In ultimul timp ma simt atat de gol sufleteste. Parca tot ceea ce stiam eu despre credinta, despre Dumnezeu se naruie. Eu pazesc legea de cand eram copil.  Dar teoria aceasta nu ma ajuta la nimic. Si cand privesc la acei oameni simpli care sunt atat de fericiti... Am mai cunoscut si alti prieteni de-ai lui Isus. Cine este de fapt acest om?
Z - Eu pot sa-ti raspund la intrebare, dar raspunsul meu nu-ti va fi de folos daca nu il cunosti si tu personal. Eu stiam ca Isus condamna nedreptatea, lacomia, abuzurile, intr-un cuvant pacatele de care eu eram atat de satul! In sufletul meu se dadea o luptata teribila. Si totusi  am simtit nevoia sa-L vad.Si m-am dus sa-L vad! Cata blandete si autoritate nobila inspira Chip Sau! Privind la Isus, mi-am  limpezit orice gand. Indoielile au disparut si inima mii s-a umplut de bucurie  vazand ca Acest Isus, despre care auzisem atatea, era exact implinirea nevoilor mele Ma intrebam daca Isus m-ar  primi si pe mine , macar cateva clipe, ca sa stau de vorba cu el? Din nou indoiala si-a facut  cuib in inima mea, dar chiar in acel moment Mantuitorul si-a ridicat brusc privirea Sa senina, iar ochii Sai limpezi i-au intalnit pe ai mei-  Apoi am auzit cuvintele: “Zachee, da-te jos de graba, caci astazi trebuie sa raman in casa ta! „In fata lui Isus am ramas  mut si uluit,  vrand sa-L intreb: “ In casa mea, Doamne? La mine, un pacatos atat de mare? Un vames, un gunoi al societatii?”   Si a venit la mine! A vorbit cu mine! Stii ce am inteles?  Am inteles ca Isus cunostea nevoia mea. Parca m-ar fi cunoscut dintotdeauna. Pentru prima data in viata am simtit ce inseamna sa fii important pentru cineva.  Astazi a intrat mantuirea in casa mea! Si nu prin faptele mele bune ci prin prezenta lui Isus.
D - Zacheu, simt nevoia sa-L intalnesc si eu pe Isus!
Z - Daca te grabesti il poti prinde din urma! A plecat spre Ierusalim ! Mergi si cauta-L, n-o sa-ti para rau!
8.Întâlnirea cu Simon din Cirene

D  -  In sfarsit am ajuns la Ierusalim… ( suspină !) a fost un drum lung…Vreau sa il gasesc pe Isus, am atatea lucruri sa-L intreb... Tot drumul m-am gandit la ceea ce mi-au spus Zacheu si ceilalti. Ce mi-au povestit ei este incredibil... Încep să cred ca Isus este intr-adevar Fiul lui Dumnezeu.

Mai bine sa il intreb pe omul acesta care se apropie:  Buna seara, iertati-ma,  stiti, am nevoie de ajutor...Caut un om...( Pauza: Simon este cu ochii in lacrimi.) Domnule... va simtiti bine?

S: ( Stergandu-si ochii) Da fiule, da, stai linistit!  Vezi tu, cand trec prin locul acesta imi dau lacrimile gandidu-ma la nedreptatea care s-a facut astazi.

D-  Ce s-a intamplat???

S - Statusem toata dimineata la camp, si cand ma intorceam in oras am auzit o multime care striga  injurand si batandu-si joc de cineva. La inceput n-am inteles ce ziceau dar apoi am auzit  ca spuneau: „ Faceti loc Regelui Iudeilor.”
             Cand au ajuns aproape de locul in care ma aflam, multimea s-a dat la o parte si am putut sa vad un om ranit, care  ducea cu greu pe umerii Sai o cruce.  Chiar cand treceau prin dreptul meu, greutatea crucii L-a facut sa cada la pamant.
              Soldatii si multimea l-au lovit ca sa se ridice dar El nu mai avea putere.
M-am simtit indignat de ceea ce faceau si am spus lucrul acesta, dar atunci soldatii m-au trantit la pamant ca sa iau eu crucea.        
             Sentimentul a fost oribil. Dintr-o data m-am vazut in centrul atentiei si pentru un moment m-am simtit ca si cum eu as fi fost eu cel care urma sa fie crucificat.

            ...Atunci cand eram cazut la pamant, am putut sa-I vad fata... omul nu-si putea ascunde suferinta. ...si totusi privirea Lui transmitea pace...e greu de explicat... dar atunci cand l-am privit in ochi am vazut in ei bunatate si am stiut imediat ca este nevinovat.

             Cand am ajuns in varful dealului, soldatii m-au lasat sa plec, in sfarsit... Am ramas acolo pana cand L-au rastignit si atunci mi-am adus aminte ca fiii mei imi vorbisera de El, spuneau ca El era Mantuitorul... si ca sa fiu sincer, eu cred ca era...
Iarta-ma fiule dar nu pot sa mai stau, trebuie sa plec.

D - : Da, da sigur ca da...numai o intrebare mai am. ( Cu teama ca nu cumva banuielile  sale sa fie adevarate.) Stiti cumva cum se numea Omul care a fost rastignit?

S: da... se numea Isus, si era din Nazaret.

( In timp ce Simon se indeparteaza, detectivul se intristeaza.)

D – Isus… Isuse din Nazaret ai murit? Nu se poate, trebuie sa fie o greseala! Aveam atatea intrebari sa-ti pun!  Ce s-a intamplat de fapt?  Unde sunt toti cei care erau langa tine?.... Dar dumnezeii nu mor! Isuse, acum cand cred ca esti Dumnezeu, Tu ai murit?


CLIP VIDEO – Copilul sacrificat de tatăl său care era mecanic de pod (Trenul a fost salvat)

CONCLUZIE

Detectivul nu L-a mai găsit pe Isus ca să stea de vorbă cu El… A reuşit să stea de vorbă doar cu aceste câteva persoane care au avut fericirea să-L vadă pe Isus, să stea de vorbă cu El şi să-şi schimbe viaţa prin puterea Lui.
La fel ca acest detectiv, nici noi nuj-L mai putem întâlni pe Isus... Şi totuşi, putem să ne întlnim cu Maria Maghdalena, cu Lazăr, şi cu toţi ceilalţi, citind Biblia. Putem să ne întâlnim cu Isus în rugăciune, şi putem să ne întâlnim cu El la căpătâiul bolnavilor, sau vizitând pe deţinuţi, adică mergând pe colo pe unde trecea El. În urma Lui, erau oameni vindecaţi... În urma Lui nu e mai auzeau plânsete ci numai cântări de laudă...
Prin Duhul Sfânt, El este şi astăzi prezent printre noi, şi poate fi chiar în noi, dacă-L lăsăm să intre.
Cu cât medităm mai mult la viaţa Lui, cu cât citim mai mult din Evanghelii despre activitatea Lui, cu atât mai mult ne umplem de prezenţa Sa.
Faptul că n-a trăit nici o clipă pentru satisfacerea unor plăceri egoiste, faptul că a trăit doar pentru a face pe alţii fericiţi, va impresiona sufletul nostru atât de mult încât vom dori să fim asemenea Lui.
Faptul că Şi-a dat viaţa de bună voie, ca să fie răstignit, petnru noi şi în locul nostru, va copleşi inima noastră de iubire pentru El şi pentru semenii noştri.
Stimaţi prieteni,
S-a născut şi în sufletele voastre dorinţa de a-L întâlni pe Isus?
Aţi vrea să staţi de vorbă cu El ca Nicodim, sau ca detectivul acesta?
Ţineţi minte un singur lucru:
El vă aşteaptă! Este nerăbădător să stea de vorbă cu fiecare din voi!








 PROGRAM 2


1.  Inima de Tata a lui Dumnezeu 

Una din cele mai minunate revelatii ale Bibliei este aceea ca Dumnezeu este Tatal nostru. Dar ce-ti spune tie cuvantul „tata”? Te gandesti imediat la protectie, belsug, caldura si tandrete? Sau pentru tine acest cuvant are alte semnificatii? Dumnezeu se descopera in Scriptura ca un Tata bland si iertator, dorind sa se implice indeaproape in fiecare detaliu al vietii noastre. Acesta este nu doar un tablou frumos, ci si adevarat. In orice caz fiecare om pare sa aiba o idee diferita despre cum este Dumnezeu fiindca fara sa-si dea seama, tinde sa-I atribuie sentimente sau impresii pe care le are fata de propriul tata pamantesc sau fata de alte figuri autoritare cu care a avut de a face in momentele cele mai sensibile ale copilariei. Experientele bune ne apropie de o adevarata intelegere a lui Dumnezeu, dar experientele rele creaza imagini distorsionate, gresite, despre dragostea Tatalui ceresc pentru noi.
V-ati intrebat vreodata de ce venim pe lume neajutorati, neadaptati si apoi crestem incet din punct de vedere fizic, mintal si emotional pana ce devenim adulti care se descurca singuri?V-ati intrebat vreodata de ce Dumnezeu n-a conceput un sistem de reproducere care sa creeze persoane mature de la inceput, asa cum au fost creati Adam si Eva?
Dumnezeu a vrut sa intram in lume ca niste nou-nascuti, total dependenti si neajutorati, fiindca El a intentionat ca familia sa fie locul unde dragostea Lui sa fie traita, astfel incat copii sa creasca simtindu-se intelesi, iubiti si acceptati. Datorita acestui mediu plin de dragoste si datator de siguranta, copiii se vor simti increzatori in ei insisi si se vor privi asa cum ii priveste Dumnezeu: drept cineva care este dorit, important, valoros si bun.
Dar daca idealul nu se intampla? Ce e de facut daca ai fost parasit de parintii tai? Multi copii au fost agresati, sau respinsi si alungati de familiile lor incat este greu pentru ei sa-L vada pe Dumnezeu asa cum este El! Totusi intelegerea caracterului lui Dumnezeu este esentiala daca vrem sa primim mantuirea.
Ne propunem in aceasta ocazie sa privim la 7 domenii importante in care ne putem forma o imagine gresita despre Dumnezeu si dragostea Lui pentru noi. Toate aceste 7 domenii se refera la inima de Tata a lui Dumnezeu. In timp ce asculti aceste lucruri, priveste la propriul tau trecut si incearca sa observi daca relatia ta cu Dumnezeu n-a fost impiedicata in vreun fel de un anumit esec sau datorita absentei dragostei protectoare a unuia din parinti sau chiar a ambilor parinti.


A.Dragostea si autoritatea parinteasca a lui Dumnezeu

Vi s-a intamplat vreodata sa aveti de a face cu un caine?... Ati observat ca unii se indeparteaza tremurand de spaima, altii sar pe tine cu o nedorita demonstratie de afectiune, exprimata cu limba, cu coada si labele murdare!... Catelusul care nu poate fi convins sa aiba incredere in tine provine dintr-o familie in care a fost maltratat. Celalalt vin e dintr-oi familie iubitoare. Tot asa este si felul in care o mul il abordeaza pe Dumnezeu. Experientele noastre din trecut ne influenteaza atitudinea cand Dumnezeu vrea sa se apropie de noi.
Imaginati-va usa unui dormitor deschizandu-se brusc. Un baietel firav este trezit brutal de un barbat beat si nervos in miez de noapte. Copilul speriat este batut fara mila de un barbat pe care el il numeste „taticu”. Si acest lucru se repeta ani si ani de-a randul… Ce simte el cand aude cuvantul „tata” mai tarziu, la maturitate? Ce simte o tanara in dreptul cuvantului „tata”, cand acesta a molestat-o in copilarie? O generatie ranita se poticneste in propria tinerete numai ca sa provoace aceleasi rani la noua generatie… Si totul continua de la generatie la generatie… Cum se va intrerupe aceasta reactie in lant? Cine le va fi tata copiilor oamenilor? Ale cui brate pot cuprinde pe toti copiii parasiti ai lumii? Cine ne va plange durerile? Cine ne va consola in singuratatea noastra? Numai un Tata care este respins de copiii Lui, pe care doreste sa-i vindece!
Problema este ca noi, ca si catelusul plouat, fugim dinaintea Aceluia despre care credem, ca este intocmai ca si celelalte autoritati care ne-au tratat fara dragoste. Dar Dumnezeu nu este asa! El este dragoste perfecta. Imaginile pe care le avem in subconstient, sentimentele negative pe care le avem fara sa ne dam seama despre Dumnezeu, nascute in noi datorita unor experiente negative din trecut, trebuie sa fie constientizate si eliminate din suflet. Dumnezeu te iubeste!  El este Tatal tau iubitor! El este infinit mai presus de tot ce stii si gandesti chiar decat cei mai buni parinti pe care ii poate avea cineva! „Caci gandurile Mele nu sunt gandurile voastre si caile Mele nu sunt caile voastre… ci cat sunt de sus cerurile fata de pamant asa sunt caile Mele fata de caile voastre si gandurile mele fata de gandurile voastre!”  (Isaia 55,8-9)

IUBIRE ESTE DUMNEZEU

1.Iubire este-al nostru Dumnezeu
Un sfant izvor de har imbelsugat
O poate sti chiar si-un dusman al Sau
Cu-atat mai mult un suflet insetat

2.Porunca noua astazi am primit
E mostenire sfanta de la El:
Ca tot asa cum Domnul ne-a iubit
Mereu si noi sa ne iubim la fel.

3.Fa sa ne fie Doamne, dragostea
Ca un sigiliu vesnic viu si sfant
Caci pe pamant mai tare decat ea
Nu poate fi nici moarte nici mormant

4.Aprinde-n noi, cat timp mai este har
Focul divin al tainicei iubiri (dragostei dintai)
Sa ne ramana-n suflet pe altar
In incercari si-n grele prigoniri

5.Ne bucuram ca inca ne iubesti
Ca tot ce-i bun din mana Ta primim
Da-ne mai grabnic harpe ingeresti
Pentru iubirea Ta sa-Ti multumim.


B.Dragostea si credinciosia parinteasca a lui Dumnezeu

Esti copilul lui Dumnezeu dar poate in adancul inimii tale te indoiesti de credinciosia Lui! Probabil ca ai experimentat absenta totala a unui tata datorita mortii sau a divortului! Poate ai ramas „orfan” datorita obligatiilor de serviciu ale parintilor tai… Poate au fost promisiuni neimplinite sau neglijenta parintilor este cea care te obsedeaza… Nu cumva, cand erai copilas, plangeai ore intregi si nimeni nu venea sa-ti aline foamea si dorul? Tot asa poate nu esti in stare sa simti prezenta lui Dumnezeu prin prejma? Inima ta este impietrita de cinism si neincredere sau este deschisa fata de Dumnezeu?
Poate spui: „Daca Dumnezeu ma iubeste si m-a iubit, de ce nu L-am simtit si de ce nu L-am vazut?” Dar sa stii ca nu Dumnezeu este Cel care te-a neglijat ci oamenii din jur! De prea multe ori oamenii nu reusesc sa fie prelungirea mainilor si a vocii Sale pentru cei care au nevoie de dragostea Lui. Mult prea putini se lasa calauziti de inima zdrobita a lui Isus catre cei care au nevoie sa vada dragostea Lui dovedita prin altii. Isus este atras de oamenii suferinzi. El ne urmareste cu dragostea Lui de la prima noastra rasuflare pana cand ne stingem din viata.
Tatal tau ceresc era prezent cand faceai primii pasi de copil. Era acolo la dureri si la dezamagiri… Ai fost dat in grija parintilor pamantesti pentru putina vreme, cativa ani doar, iar ei trebuia sa te inconjoare cu o dragoste asemanatoare cu a lui Dumnezeu. Daca ei nu ne-au iubit, trebuie sa recunoastem acest lucru, sa acceptam, apoi sa-i  iertam si sa ne deschidem inimile in fata dragostei lui Dumnezeu.
Dincolo de toate experientele noastre negative, sa-L vedem pe Dumnezeul dragostei care inca ne asteapta cu bratele deschise spunand: „Te iubesc cu o iubire vesnica, de aceea iti pastrez toata bunatatea Mea!” (Ieremia 31,3)


C.Dragostea si generozitatea parinteasca a lui Dumnezeu
Imaginati-va un sat de bastinasi din Pacificul de Sud… Copiii nu au prea multe jucarii, si nu au nici obiecte de valoare de care sa se atinga in joaca lor… Ei aud foarte rar cuvintele „Nu atinge! Nu pune mana! Fii atent!” Casele lor sunt foarte simple, cu podele de pamant, acoperisuri de sindrila sau rogojina  care se deruleaza pe lateral pentru a servi de pereti, noaptea… In contrast cu ele, casele moderne sunt ticsite de lucruri fragile si scumpe, mobile si obiecte decorative ce reprezinta o reala sursa de respingere si mustrare pentru micutii prea curiosi. Cate mame nu si-au descarcat nervii pe un copil care a stricat un obiect scump sau de valoare sentimentala!? Copiilor li se aminteste mereu de importanta lucrurilor si in schimb, rareori aud cuvantul „Te iubesc” care ar face ca ei sa-si dea seama de importanta lor. Mesajul este „Lucrurile sunt mai importante ca mine!
Imaginea noastra despre Dumnezeu probabil ca a fost schilodita de experientele copilariei noastre si avem nevoie sa ne schimbam radical imaginea. Dumnezeu este in mod natural generos. Natura din jur ne ofera imaginea corecta despre generozitatea lui Dumnezeu. Florile ne arata o risipa de culoare, parfum si forma. O floare alba si gingasa stralucind undeva in lumina soarelui, departe, prin munti, nu are nici o valoare economica, dar a fost creata de Dumnezeu in speranta ca intr-o zi, un fiu al lui Adam sau vreo fiica a Evei ar putea s-o priveasca si sa primeasca cuvinte de apreciere pentru frumusetea ei.
Priviti cat de atent este Dumnezeu la detaliile cele mai marunte! El doreste sa ne faca surprize cu acele mici lucruri de care nu avem neaparata nevoie, acele mici bucurii si comori pe care, numai inima unui Tata iubitor ar sti ca ni le dorim. Dumnezeu nu este aspru, posesiv sau materialist! Noi folosim, din pacate, oamenii ca pe niste obiecte, dar El foloseste obiectele pentru a binecuvanta oamenii! Insa El Isi arata generozitatea oferindu-ne lucruri de o valoare cu mult mai mare: iertare, mila si dragoste! „Dumnezeu ne da toate lucrurile din belsug ca sa ne bucuram de ele…” (1 Tim. 6,17)


DE CE?

De ce nu are mama orice pui?
De ce e-atata jale-n ochii lui?
De ce rasare soarele altfel
Cand esti pe lume singur, singurel?...

De ce culorile parca n-au viata
Si roua-i lacrima de dimineata?
De ce e-atata bezna in lumina
Cand tot astepti si stii ca n-o sa vina?

Ai fi iubit-o mult, de buna seama,
De-ai fi avut pe langa tine-o mama...
Ai fi imbratisat-o cu iubire
Si-ai fi stiut ce-nseamna fericire.

De ce nu are mama orice  pui?
De ce nu orice mama are pui?
Si daca totusi e si pui si mama,
De ce nu la iubire se indeamna?...

De ce s-a-ntors pe dos natura-ntreaga?
Doar Dumnezeu mai poate sa-nteleaga!
Cand n-ai, atat de mult ti-o mai doresti...
Iar cand o ai, nu stii s-o pretuiesti...

De cand pacatul a intrat in lume,
Viata nu-i decat desertaciune,
Ce-i dulce ti se pare amarui,
Si parca nu-i nimic la locul lui...

Familia e-o joaca de copii,
Copiii – niste simple jucarii...
Ce-i bun e rar, si raul tot mai des,
Iar dragostea miroase-a interes...

Ca o furtuna biciuie napasta,
Si nu-i nimic stabil in lumea asta...
O raza doar va lumina mereu:
Si-aceasta-i dragostea lui Dumnezeu.

El ne-ncalzeste sufletul stingher,
Ne-mbogateste traiul efemer
El este paine pentru cei sarmani
Si bunul Tata pentru multi orfani...

...Si daca n-are mama cate-un pui,
Gaseste-i, Doamne, mama fara pui,
Si-aduna-i Tu intr-un camin frumos
Plin de iubirea Domnului Hristos,

Sa nu rasara soarele altfel,
Sa nu mai fie singur, singurel,
Culorile sa prinda-un pic de viata,
Si roua sa zambeasca din verdeata,

Sa nu mai fie bezna in lumina,
Sa-i fie asteptarea mai senina...
Si-n ochi sa nu mai fie jale grea,
Sa vina Doamne-mparatia Ta!

D.Dragostea si afectiunea parinteasca a lui Dumnezeu

Una din cele mai mari piedici in calea dragostei lui Dumnezeu este ca ni se pare ca Lui nu-i place natura noastra omeneasca. Dar trebuie sa ajungem sa vedem cat de mult ne iubeste Dumnezeu asa cum  suntem!  Cand copilul tau este plin de noroi, dupa ce s-a jucat in gradina din spate, il ridici si-l cureti si il speli. Ai aversiune fata de noroi, nu fata de copil!
Da, ai pacatuit, ai sfasiat prin aceasta inima lui Dumnezeu, dar esti in continuare in centrul afectiunii Lui, esti ca lumina ochilor Lui! Noi spunem ca L-am gasit pe Dumnezeu, dar adevarul este ca El ne-a cautat pe noi foarte multa vreme
Multi copii, mai ales baieti nu au avut parte de manifestarile fizice ale afectiunii tatilor lor. Lor li s-a spus adesea: „Nu plange! Baietii nu plang!”  Isus nu procedeaza asa. El simte durerile noastre interioare mai profund decat noi iar compasiunea si intelegerea Lui este fara limite. Pe cand tu ai uitat deja multe din suferintele tale, Dumnezeu Isi aminteste perfect fiecare  moment al vietii tale. Lacrimile tale sunt amestecate cu ale Lui chiar in acest moment!
Poate ca parintii tai au afisat cu mandrie pozele tale intr-un album dar cata diferenta este intre acest fapt si capacitatea infinita a lui Dumnezeu de a fi incantat de fiecare succes al tau! Orele petrecute singur explorand noi obiecte, primul gangurit, primul pas constituie comorile cele mai de pret pentru inima Lui de Tata. N-a fost niciodata vreun copil ca tine si nici de acum incolo nu va fi.
Ne dam seama cat de plin de afectiune este Dumnezeu din cuvintele lui Moise atunci cand a invocat binecuvantarea pentru Beniamin: „Beniamin este preaiubitul Domnului. El va locui la adapost langa Domnul. Domnul il ocroti totdeauna si el se va odihni intre umerii Lui” (Deut.33,12)
Ce minunat! Tot acolo, intre umerii lui Dumnezeu te odihnesti si tu! Orice ai fi in ochii oamenilor, nu vei  inceta sa fii un copil in bratele lui Dumnezeu!

E.Dragostea si prezenta parinteasca a lui Dumnezeu

Exista un atribut al lui Dumnezeu pe care nici cel mai bun dintre parintii pamantesti nu poate spera sa-l imite: capacitatea lui Dumnezeu de a fi cu tine tot timpul. Ca parinti, nu putem acorda atentie copiilor nostri 24 de ore din 24. Dar Dumnezeu este altfel. Nu numai ca este cu tine tot timpul, dar iti acorda si toata atentia.
Cum poate face El asta, nu stim, dar stim ca nu este nici o problema pentru El, Creatorul lumii. Nu te preocupa sa explici lucrul acesta, ci doar bucura-te de el!
Parintii tai au fost ocupati de problemele lor si uneori nu au aratat tot interesul pentru problemele tale. Dar Dumnezeu nu face asa. De ce spune Biblia ca pana si perii capului ne sunt numarati? Nu pentru ca Dumnezeu este interesat de matematica, El nu este un calculator care cauta informatii exacte. Aceasta imagine incearca sa ne spuna cat de atent se ingrijeste Dumnezeu de orice detaliu al vietii noastre.
Imaginati-va un baietel care a munci toata dupa amiaza  batand cuie in bucatile de lemn. In final porneste din garaj si ii arata mamei o nava de razboi cu 3 nivele. La ora 6, un barbat obosit soseste acasa in sfarsit… O cina rece il asteapta si mai sunt si multe reparatii de facut in casa. Baiatul emotionat ii arata lucrarea iar tata abia daca isi ridica ochii de pe calculele notelor de plata. Tata nu are timp, dar Dumnezeu are! Dumnezeu S-a aratat totdeauna incantat de lucrarile mainilor tale!  El este un adevarat Tata si asa va fi mereu. Niciodata sa nu ai resentimente fata de esecurile parintilor tai pamant esti. Ei sunt doar copii care au crescut mari si au la randul lor, copii. Si tu vei creste mare si poate vei pasi pe aceleasi cai, sau pe alte cai mai mult sau mai putin. Incearca sa accepti, sa intelegi si sa te bucuri de minunata dragoste a tatalui din cer despre care ap Petru spune: „Aruncati asupra Lui toate ingrijorarile voastre caci El Insusi ingrijeste de voi!” (1 Petru 5,7)


De ce plang?

De ce plang? De ce sunt trist?
M-am nascut in saracie
Am parinti, dar ce folos
Cand la tot ce vreau si vreau
Ei imi spun ca n-au si n-au

O, parintii  mei sarmani,
Toata ziua plang si ei
Plang… ca nu au timp, nu bani!
Bani avem destui,
Uite-s imbracat frumos,
Eu vorbesc de ceva mai pretios!

Timpul asta mi se pare
Ca e mult mai de valoare
Stiti? Nu sunt mare filosof,
Insa am si eu un of:
Cand vreau sa-nteleg un pic
De ce sunt asa de mic,
De ce bazaie albine,
Soarele de unde vine,
Tata e mai mult plecat,
N-are timp si pentru mine

Cine oare sa-mi arate
Cum se face zi din noapte,
Sau ce-nseamna im-pon-de-ra-bi-li-ta-te?
Mama n-are timp de vorba
Si-nteleg, ca, venind de la servici,
Are timp atat: de-o ciorba!...

Acum stiti de ce sunt trist:
M-am nascut in saracie,
Dar va rog, poate cineva sa stie
Unde se gaseste oare
Timp destul si de vanzare?
Si cat costa-un kilogram?
Tare mult as vrea sa am
Insa nu, nu pentru mine,
Ca si-asa precum se stie
Sunt nascut in saracie
Vreau… pentru mama, pentru tata,
Sa se bucure si ei!
Dar cine stie,
Oare voi avea vreodata
Timp… pentru parintii mei?



F.Dragostea si acceptarea parinteasca a lui Dumnezeu

Noi traim intr-o societate orientata catre performanta. Acceptarea este totdeauna conditionata – daca esti bun la sport, daca vii acasa cu note bune, daca arati bine, daca ai bani, daca invingi – atunci esti acceptat si iubit…
Dar Dumnezeu este Dumnezeul dragoste ne-conditionate! Dragostea Lui nu se bazeaza pe performantele tale. El ne iubeste pentru ca „este dragoste”. Fagaduintele Lui, da, sunt conditionate, trebuie sa-L ascultam pentru a avea binecuvantare, dar dragostea Lui este ne-conditionata!  Noi nu trebuie sa facem ceva care sa-L determine pe El sa ne iubeasca, El ne iubeste oricum! Nu trebuie sa devenim mai intai sfinti pentru ca apoi El sa ne iubeasca! Vino la El asa cum esti! Fii sincer cu El si El se va bucura sa te ierte!
O relatie de dragoste adevarata implica oferirea – si primirea dragostei. Cum s-ar simti un sot, daca intr-o zi, plin de romantism, ar aduce acasa un buchet de flori spunand „Te iubesc draga mea”, iar ea, ar alerga sa caute niste bani ca sa le plateasca! Sotul nu doreste acest lucru! Tot ce vrea este un raspuns al dragostei ei la sentimentele lui. Vrea sa simta dragostea. Asa vrea si Dumnezeu. Esti in  stare sa primesti si sa raspunzi la dragostea si acceptarea lui Dumnezeu?
Dumnezeu te iubeste! Toata viata poate a trebuit sa actionezi si sa te iei la intrecere cu fratii tai, cu colegii tai. Oamenii spuneau ca esti ori prea slab ori prea gras, sau semanai cu nu stiu cine la nas sau la picioare… Dar Dumnezeu te-a iubit pentru ca esti unic in univers si te accepta asa cum esti.
Da, mai sunt multe lucruri de facut in viata ta. Vor fi zile cand vei primi de la El o mai adanca intelegere a pacatului si a egoismului din viata ta, care trebuie schimbata si supusa Lui. Dar Dumnezeu nu pretinde totdeauna schimbari. El ne cunoaste limitele si ne da har si putere sa facem ceea ce ne cere. El este tandru si plin de compasiune. Chiar cand nu este multumit de ce am facut, El tot ne iubeste. Inima lui este zdrobita atunci cand noi facem ceva rau, dar asta nu inseamna ca nu ne mai iubeste. Noi trebuie sa ajungem, sa nu facem nici un lucru care sa-L intristeze, dar totdeauna sa avem o incredere deplina in dragostea Lui.
Domnul este indurator si milostiv, indelung rabdator si bogat in bunatate. Nu ne face dupa pacatele noastre, nu ne pedepseste dupa faradelegile noastre. Ci cat sunt de sus cerurile fata de pamant, atat este de mare bunatatea Lui pentru cei ce se tem de El!(Ps.103,8-11)


C A T A     N E V O I E ...

Cata nevoie avem de iubire!
Cata nevoie de soare
pe cerul sperantelor noastre,
ar putea spune, ar putea striga inima,
ar putea implora durerea adanca...

Pentru ochii si pentru seninul fetelor noastre,
pentru pasii si pentru faptele noastre,
cata nevoie avem de iubire!
Sa creasca florile,
sa creasca copiii, sa creasca viata,
cata nevoie avem de iubire si pace!

Cata nevoie de paine,
dar cata nevoie macar de-o bucurie pe zi!
Cata nevoie de libertate, de racoarea zorilor,
si mai ales de iubire!

Cata nevoie o lume isi plange...
Lozinci pentru pace,
lozinci pentru paine, dar cate lozinci
pentru mult-cautata iubire!...

Doamne, Tu pentru noi esti izvor de iubire...
Avem nevoie de pace si paine,
si de iubire,
Avem nevoie de Tine!


G.Dragostea si comunicarea parinteasca a lui Dumnezeu
O tanara a  marturisit odata ca nu se poate  ruga… Se parea ca cerul era ca un zid de beton pentru ea. Nu-si amintea sa fi auzit vreodata pe Dumnezeu vorbind inimii ei. Apoi a realizat ca Il vedea pe Dumnezeu cu infatisarea tatalui ei, un om bun, dar foarte tacut, aproape timid. Foarte rar vorbea cu copiii lui si nu le spunea niciodata ca-i iubeste. Cand a recunoscut ca tatal ei fusese slab, chiar ca a dezamagit-o, atunci a fost in stare sa-l ierte si sa-l accepte asa cum era. Slabiciunea, timiditatea si lipsa de comunicare cu copiii lui, se datorau anumitor cauze, legate de lumea ostila in care suntem obligati sa ducem activitatea si existenta. Astfel s-a deschis o noua dimensiune in relatia ei cu Dumnezeu. Credinta i-a eliberat inima si a putut sa se roage stiind ca Dumnezeu o auzea. Acum  Il auzea pe Dumnezeu vorbind inimii ei.
Se poate ca si tu ai dificultati in a privi pe oameni in ochi! Poate ca priveai in ochii parintilor tai doar atunci cand tipau la tine si te criticau… Daca observi ca ai fost impiedicat in relatia ta cu Dumnezeu datorita vreunei greseli a parintilor, atunci spune aceste lucruri lui Dumnezeu! Trebuie sa ai iertare in inima ta fata de oricine te-ar fi jignit! Daca nu ai, amaraciunea te va macina si nu vei gasi pace cu Dumnezeu! Gandeste-te ca nu intalnesti nicaieri oameni perfecti sau un parinte care n-a facut greseli. Orice om a suferit in viata lui. Important este sa ajungi sa-L cunosti pe Dumnezeu asa cum este cu adevarat, si nu cum crezi ca este. El este Parintele perfect! Daca te disciplineaza o face totdeauna cu dragoste. El este credincios, generos, bun si drept. El te iubeste si doreste sa petreaca mult timp cu tine. El vrea ca tu sa primesti dragostea Lui, sa stai de vorba cu El si sa stii ca tu esti o persoane deosebita si unica pentru El. Vrei sa primesti dragostea si afectiunea Lui? Vrei sa te deschizi si sa intri intr-o relatie apropiata cu Tatal tau cel adevarat? El te asteapta cu rabdare! Despre Moise, Dumnezeu spunea: „Eu ii vorbesc gura catre gura, Ma descopar lui nu prin lucruri grele de inteles, ci el vede chipul Domnului.(Numeri 12,8)


SAWAT

Sawat si-a necinstit familia si a dezonorat numele tatalui sau. A alunecat intr-o viata de faradelegi si a prosperat in aceasta viata mizerabi8la multa vreme. In final a fost jefuit si apoi arestat. Dupa ce si-a ispasit pedeapsa, a inceput sa se gandeasca la familie, mai ales la tatal lui. Isi amintea cuvintele de despartire ale tatalui, un simplu crestin dintr-un mic sat de langa granita cu Malaezia: „Sa stii ca te astept!”  Oare inca il mai astepta tatal lui dupa ce dezonorase intreaga familie? Il va mai primi acasa dupa ce dispretuise tot ce invatase despre dragostea lui Dumnezeu? Zvonul despre viata lui de crima si pacat ajunsese demult in sat
In final se gandi la un plan: „Draga tata – scrise el, as vrea sa vin acasa dar nu stiu daca ma vei primi dupa tot ce am facut. Am pacatuit foarte grav, tata, te rog, iarta-ma! Sambata seara voi fi in trenul care trece prin satul nostru. Daca inca ma mai astepti, vrei sa pui o mica bucata de panza in copacul din fata casei?
In timpul calatoriei a parcurs cu gandul toata viata lui de faradelegi…Stia ca tatal lui avea tot dreptul sa-l respinga. In timp ce trenul se apropia a fost cuprins de emotie: ce va face daca nu va vedea nici o panza alba in copac?
In fata lui Sawat statea un strain care observase cat framantat este tovarasul lui de drum. Sawat n-a mai putut rezista si ii povesti totul. De indata ce au intrat in sat, Sawat i-a spus¨”Domnule, nu am curajul sa ma uit! Puteti sa-mi spuneti dumneavoastra?”
Strainul raspunse: „Tinere, tatal tau nu a pus numai o panza, priveste! A acoperit tot copacul cu bucati mari de panza alba!
Nu-i venea sa-si creada ochilor: Vedea copacul acoperit cu panza, iar in gradina din fata casei tatal lui topaia de bucurie agitand o vesel o bucata de panza alba. Alerga apoi la tren si dupa ce acesta se opri in mica statie, tatal isi imbratisa fiul cu lacrimi si-i spuse: „Te asteptam!”…


AM  AUZIT  DE  BUNATATEA  TA...

Doamne, am auzit de bunatatea Ta
si-as vrea sa-alerg la Tine...
Am auzit de dragostea
cu care Te apleci spre cei sarmani
si simt... ca numai ea mi-ar face bine...
Am auzit de Tine Doamne,
si sunt crestin... dar cum sa Te gasesc?
Cand sunt atat de intristat, si chiar in bucurii
pe care nu le pot trai, insingurat,
e oare sigura dovada ca nu Te am?
In mine-atatea lupte sunt,
si pentru binele pe care vreau sa-l fac
traiesc atata zbucium...
E oare-aceasta sigura dovada
ca nu Te am in inima credintei intronat?...
Eu n-am stiut ca nu Te am, si n-am crezut
un fiu ce-ti este credincios ca-n mine nu aveai...
La marginea genunii Tu mi-ai facut-o cunoscut
si m-ai facut sa simt ce poate simti
un suflet omenesc cand la raspantii vanturile bat
talazuind oceanul vietii sub ceru-nnegurat...
Am auzit de Tine Doamne, de farul meu dorit!
In linistea ce-o caut in fiecare zi Te chem,
Te strig atunci cand sufletul mi-e gol,
pana-l vei umple cu prezenta Ta...
Scrutez in zarile simtirii mele
ivirea unei licariri prevestitoare de speranta
si simt ca-aproape te-am gasit,
Tu - capatul nelinistilor mele,
Isuse, mult dorit!...




R U G  A C I U N E

Orisicat ar curge timpul
Prin clepsidra lumii noastre
Orisicat s-ar zbate Terra
Printre celelalte astre,

Tot mai 'nalta mi se pare
Tot mai vrednica de cant
Dragostea Acelui care
Ne-a facut pe-acest pamant,

Dupa chipul slavei Sale,
Vas de lut, de cinste vas,
Si de Duhul Sau umplut
Pentru fiecare pas.

O, iubire mai fierbinte
Decat tot ce-i pe pamant!
An de an esti mai sublima,
Te doresc si Te tot cant!

Umple-mi inima de pace,
Si speranta nesfarsita,
Fi-mi rasplata si putere
Pentru viata mea trudita!

Si apoi nici o favoare
Mult mai mare n-as dori
Decat sa strabat cu mintea
Si mereu a proslavi
Ceea ce in viata asta
M-a-ntarit mereu-mereu,
Dragostea ce n-are margini,
Dragostea lui Dumnezeu!"